Powered By Blogger

miercuri, 21 octombrie 2015

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa-judetul Hunedoara,The Amphitheater from Ulpia Traiana Sarmizegetusa-Hunedoara County,Romania,Europe

Ajungand in localitatea Sarmizegetusa din Tara Hategului iti atrage atentia in stanga drumului national Hateg-Caransebes (DN68) o uriasa structura din zidarie de piatra.Sonoritatea antica a numelui localitatii arata ca ne aflam in vechea capitala a Daciei Romane si anume in Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Pentru ca aceasta denumire este destul de lunga pentru cititorii de azi voi folosi in continuare denumirea prescurtata de Ulpia Traiana,despre care voi scrie pe larg intr-o postare viitoare.Uriasa constructie ce domina satul Sarmizegetusa de azi este un amfiteatru antic ce deservea vechea localitate romana din antichitate. Forma amfiteatrului este eliptica avand dimensiunile de 88x68 metri. 

Vizitatorii ajunsi la Sarmizegetusa in cautarea vestigiilor romane vad pentru inceput monumentele aflate "extra muros",adica dispuse inafara zidurilor de incinta ale orasului antic. Pot fi vazute aici diverse locuinte,temple sau termae intre care amfiteatrul antic se evidentiaza prin masivitatea sa. Primii pasi ne poarta pe langa scoala de gladiatori (latina:schola gladiatorum) unde in urma unor stagii severe de pregatire erau pregatiti viitorii luptatori din arena.Gladiatorii erau recrutati de obicei din randul prizonierilor de razboi, raufacatorilor sau sclavilor buni de lupta. Acestia deveneau sclavii acelui stapan (latina: dominus) care stapanea scoala de gladiatori.
Poposim o clipa in acest monument nu fara a ne aduce aminte de celebra productie cinematografica hollywood-iana "Spartacus" sau mai recenta productie "Gladiator".Scoala de gladiatori este asezata chiar langa intrarea in amfiteatru.
Intre toate aceste monumente aflate in ruina se evidentiaza marele amfiteatru. Rolul amfiteatrului era de a gazdui atat spectacolele cu lupte de gladiatori dar si alte genuri de reuniuni,sarbatori,spectacole sau chiar intreceri sportive. Adica un edificiu asemanator cu un stadion din ziua de azi dar fara meciuri de fotbal. In decursul timpului (candva dupa retragerea aureliana din anii 271-275 d.Hr.) amfiteatrul a capatat un important rol defensiv.S-a descoperit ca intrarile in amfiteatru au fost blocate cu blocuri de piatra,capace de sarcofage sau stele funerare,semn ca locuitorii antici s-au baricadat in amfiteatru. Deci amfiteatrul a jucat un rol de cetate sau castel de aparare. Probabil ca dupa secolul V d.Hr. (in conditiile disolutiei statului hunilor) amfiteatrul a fost ultima reduta de aparare impotriva invadatorilor in conditiile in care probabil ca fortificatiile orasului Ulpia Traiana Sarmizegetusa erau deja in ruina. In timp ce zidurile altor edificii antice au fost treptat demantelate amfiteatrul a scapat de la demolare tocmai pentru ca avea un rol de fortareata pentru aparare. 

Vedem intrarea de est a amfiteatrului. Aceasta era intrarea de serviciu a amfiteatrului,deoarece pe aici intrau gladiatorii,carele de lupta sau animalele salbatice care erau aruncate in luptele din arena.

Capacitatea amfiteatrului era de circa 5.000 de spectatori.

Pe axa lunga a arenei se afla un canal, pe vremuri acoperit, care era folosit pentru colectarea apei pluviale sau pentru accesul subteran al animalelor salbatice de talie mica (lupi,rasi,pantere) ce erau aruncate in luptele din arena amfiteatrului. Acest canal are o incapere subterana situata in centrul arenei,a carei proportii cred ca permiteau sa incapa in subteran o cusca ce gazduia animale salbatice de talie mare (lei,mistreti,ursi). Aceasta cusca era manevrata de o instalatie (latina: pegma) pentru efecte speciale care era instalata in incaperea subterana.

Capacitatea de aproximativ 5.000 de spectatori a tribunelor era ocupata intr-o ordine sociala foarte stricta. Amfiteatrul avea doua tribune oficiale unde stateau doar notabilitatile orasului. Adica numai crema aristocratiei orasului (latina: ordo decurionum) puteau avea acces aici.

Aveti in imagine o reconstituire istorica a patriciatului roman. Acest reenactment a fost realizat la Festivalul " Zilele Romane" desfasurat la Castrul Roman Porolissum de la Moigrad, judetul Salaj.

Iata deci unde era una din " tribunele oficiale" ale amfiteatrului. Aici pe vremuri accesul era limitat.

Sa intram in arena ! Probabil ca acum aproape 2.000 de ani am fi avut mari emotii.Oare cati oameni au trecut pragul acestei arene pana in prezent ? Nu pot decat sa presupun ca au trecut pe aici mii de persoane ,deoarece pragul de marmura este lustruit de miile de pasi care l-au calcat.

Suprafata arenei este azi acoperita cu iarba dar in antichitate arena (latina: harena) era acoperita cu nisip sau rumegus,care avea rolul de a absorbi sangele provenit din luptele ce aveau loc aici.Trebuie sa stiti ca aceste lupte care se desfasurau in aceasta arena nu erau simple lupte demonstrative.Spectatorii antici aveau o alta conceptie despre distractie decat spectatorii din zilele noastre. Anticii doreau sa vada in arena lupte pe viata si pe moarte. Ei doreau neaparat sa vada spectacole cu cat mai mult sange. Trebuie sa-i intelegem ! In antichitate nu aveau televiziune,calculatoare,telefoane sau tablete, internet, facebook sau ziare de can-can care sa le ocupe timpul. Daca gladiatorii mimau lupta spectatorii puteau sa se infurie si sa ceara moartea ambilor luptatori.Soarta gladiatorilor era hotarata de catre spectatori,care in functie de prestatia luptatorilor decideau daca invinsul moare sau traieste. Este scena clasica cu degetele mari in sus (viata) sau in jos (moarte) in care spectatorii antici din tribunele amfiteatrelor se pronuntau asupra soartei celui infrant in lupta.Uneori personajul din varful societatii care asista la spectacolul gladiatorilor castiga simpatia plebei daca ierta un gladiator invins.Si in antichitate se practica populismul ! Si atunci existau campanii electorale. De fapt conceptul politic " paine si circ" a fost implementat pentru inceput in Roma antica.
Luptele dintre gladiatori si animale salbatice erau foarte gustate de public. Aceasta deoarece romanii considerau aceste lupte cu animalele similare cu vanatoarea. Luptele cu animale salbatice exotice erau cele mai apreciate. Prezenta animalelor salbatice exotice in Dacia Romana nu trebuie sa ne surprinda deoarece se stie ca romanii foloseau frecvent in aceste lupte lei,leoparzi,pantere sau chiar tigri adusi din toate provinciile africane sau asiatice ale Imperiului Roman sau chiar importate dinafara imperiului.Si totusi o mare atractie o aveau ursii bruni de pe la noi.Gladiatorii specializati in lupta cu animalele se numeau bestiarius.Gladiatorii care luptau in care de lupta se numeau essedarius.
Gladiatorii puteau fi barbati sau femei (latina: gladiatrix). Acestia erau antrenati de un antrenor (latina: lanista). Daca un gladiator isi castiga libertatea el devenea un "rudiarius". Pericolele mari din arena faceau ca numarul acestora sa fie foarte mic. Denumirea de gladiator vine de la sabia romana scurta denumita "gladius".

Echipament purtat de catre gladiatori (personajul din stanga) reconstituit la Muzeul Judetean de Istorie din Baia Mare, judetul Maramures, cu ocazia evenimentului "Noaptea Europeana a Muzeelor".

Reconstituirea armurii legionarilor romani de tip " lorica segmentata",expusa la Festivalul DacFest de la Costesti, judetul Hunedoara.

Reconstituirea coifului legionarilor romani,expusa la Festivalul " DacFest " de la Costesti, judetul Hunedoara.

In centrul arenei de la Ulpia Traiana pot fi vazute doua pietre a caror utilizare nu o pot explica.Oare la ce foloseau ?

In arena stau rasturnate banchetele de piatra unde isi aveau locul in primele randuri cei din aristocratie. In urma lor veneau cateva randuri de cetateni din ordinul cavalerilor (order equestru). Acesti cetateni erau oameni de afaceri antici,oameni instariti, un fel de clasa medie din antichitate.

In ultimele randuri stateau cetatenii de rand ce formau " plebea" si femeile.

Spectacolele cu gladiatori erau atent regizate.Cu doua-trei zile inainte gladiatorii erau expusi in public pentru a li se face reclama.Spectacolele aveau loc dupa -amiaza. In deschiderea spectacolelor aveau loc executii publice. Apoi urmau luptele cu animalele si in final erau luptele de gladiatori. Aceste spectacole cu lupte de gladiatori au avut un imens succes timp de circa 700 de ani pana cand au fost interzise de catre imparatul Honius in anul 404 d.Hr.

Amfiteatrul de la Ulpia Traiana este unul dintre cele mai mari amfiteatre din Dacia Romana dar totusi nu se compara cu Colosseumul din Roma antica, in care incapeau circa 50.000 de spectatori. La Colosseum a avut loc cel mai grandios spectacol de lupte intre gladiatori in anul 107 d.Hr. organizat de catre imparatul Traianus in cinstea castigarii razboaielor impotriva regelui dac Decebal. Aceste spectacole au durat 123 de zile timp in care au fost ucise peste 11.000 de animale salbatice si s-au luptat peste 10.000 de gladiatori dintre care multi daci.

In provincia antica Dacia Romana au functionat amfiteatre in orasele Apulum, Porolissum si la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ne incheiem vizitarea zonei amfiteatrului cu privelistea templului antic al lui Nemesis. Zeita Nemesis era zeitatea simbolizand norocul,soarta dar si razbunarea. Fiind vorba de civilizatia romana cred ca mai degraba ar fi vorba despre zeita Fortuna. Ea era protectoarea gladiatorilor si a militarilor de cariera. Deci in acest templu se rugau gladiatorii sa scape cu viata din luptele ce aveau loc in amfiteatru.Voi continua prezentarea pe larg a vechii capitale provinciale Dacia Romana in postarea viitoare.

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.

luni, 19 octombrie 2015

Biserica Colt a Cnezilor Candea-judetul Hunedoara,Colt Church of Candea Lords-Hunedoara County,Romania,Europe

La poalele Muntilor Retezat, langa Cetatea Colt, se afla una dintre cele mai vechi biserici din Tara Hategului si din Romania. Este Biserica cneziala Colt, in care actualmente functioneaza Schitul Colt. Asezarea bisericii este pitoreasca, fiind amplasata pe versantul opus celui pe care este cladita Cetatea Colt.Cele doua monumente medievale sunt despartite de apa de munte a Rausorului. 

Pentru a vizita aceste locuri din judetul Hunedoara trebuie sa treci prin comuna Rau de Mori si dupa ce ai trecut de marginea satului Suseni mai faci cam un kilometru si vezi pe dreapta Schitul Colt. Este un loc vizitat de multa lume din tara si strainatate.Urcam si noi scara ce duce la schit.

O troita de lemn sculptat intampina pelerinii ce urca spre Schitul Colt.

Urcand scara de piatra nu scapam ocazia de a fotografia panorama varfului de stanca pe care este cladita Cetatea Colt. 

 Cetatea Colt si un contrafort al Bisericii cneziale Colt.

 Odata cu noi urca spre schit si o mireasa impreuna cu alaiul ei de nunta.

 Dupa ce alaiul de nunta a plecat am ramas sa facem cateva fotografii cu aceasta minunata biserica medievala. Biserica Colt a fost ctitorita in secolul XIV de catre cnezii Candea si pentru frumusetea ei a fost declarata monument istoric de importanta nationala. A fost lacas de inchinaciune pentru familia cneziala,suita nobiliara si soldatii ei.O vreme aici a fost manastire ortodoxa. Istoria de veacuri a acestor locuri este destul de tulbure. In perioada comunista Biserica Colt ajunsese grajd pentru animale. In anul 1994 traditia monahala a reanviat si aici s-a infiintat schitul ortodox cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor". 

 Cladirea bisericii a fost construita in stil specific hategan. Pot fi observate oarecare asemanari cu alte biserici de piatra din zona Hunedoarei,cum sunt la Santamaria-Orlea,Strei sau chiar Densus. Biserica este formata dintr-o nava si un altar deasupra caruia se ridica un turn masiv  de piatra. Peretii ziditi din piatra bruta si mortar de var au o grosime de 1,20 metri. 

 Masivitatea turnului de piatra al bisericii,sprijinit de contraforti, ne duce cu gandul la un turn de cetate sau chiar un donjon. Ferestrele inguste seamana cu niste ambrazuri de tragere de la o cetate.Cred cu tarie ca Biserica Colt a fost o biserica fortificata in vremurile de vrajba dintre cnezi. Atunci diferendele se rezolvau prin lupta. In Evul Mediu fiecare cneaz din Tara Hategului intretinea o mica armata gata oricand de razboi. Locuintele si bisericile cnezilor erau fortificate, pentru a rezista unui eventual asediu.

 Astfel de turnuri de tip donjon mai pot fi vazute la Cetatea Colt sau la Rachitova.

 Acoperisul piramidal al turnului este realizat din placi de piatra asemenea bisericilor de piatra de la Densus,Santamaria-Orlea sau Strei.

 Am fotografiat cateva detalii constructive ale bisericii.

 Deasupra intrarii se vede icoana de hram a bisericii. Pe icoana scrie " Duminica Tuturor Sfintilor ".

 Pe icoana de hram a fost pictat Iisus Hristos si tricolorul romanesc.

 Am intrat in interiorul bisericii si admiram catapeteasma sculptata din lemn de brad. 

 Pictura interioara originala a bisericii dateaza de la inceputul secolului XV si se crede ca a fost pictata de acelasi zugrav Stefan care a realizat si pictura bisericilor din Densus si Ostrov. Din pacate nu a mai ramas mare lucru din pictura navei bisericii. Pictura absidei altarului s-a conservat mai bine.

 Mi s-a spus ca de sfintele Pasti se aduna aici mii de credinciosi. Atunci biserica devine neancapatoare pentru aceasta multime si slujba se desfasoara intr-un foisor situat deasupra bisericii.  

 Am urcat si noi la acest foisor si de aici am admirat inca odata privelistea Bisericii si Cetatii Colt,ambele fiind ctitorii ale familiei cneziale Candea din Rau de Mori.

 " Credinta si Lupta " - fotografie de Ilie Tudorel.

 Ne despartim de aceste locuri minunate al Tarii Hategului privind panorama Muntilor Retezat la poalele carora se intindeau candva feudele puternicei familii nobiliare a cnezilor Candea.

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.

duminică, 18 octombrie 2015

Cetatea Colt-judetul Hunedoara,Colt Fortress-Hunedoara County,Romania,Europe

Una dintre cele mai puternice fortificatii medievale din Transilvania se inalta si azi pe un pisc de stanca ce domina Valea Rausorului din judetul Hunedoara. Este Cetatea Colt din Tara Hategului. Din copilarie am citit despre aceasta cetate inexpugnabila si mi-am dorit sa ajung odata pe aceste locuri.

Iata ca pornim spre Cetatea Colt,strabatand localitatile pitoresti aflate in zona de la poalele Muntilor Retezat.Trecem prin comuna Rau de Mori din judetul Hunedoara, aflata nu departe de orasul Hateg. In satul Clopotiva trecem chiar pe la poalele vestitului paradis al parapantistilor. Dealul Clopotiva este un splendid punct de belvedere pentru fotografi si un excelent loc de decolare pentru parapantisti. Prezenta acestor iubitori ai zborului extrem se face simtita de la departare caci cerul era plin de parapante multicolore in acea zi de vara. Pentru o clipa am avut senzatia ca unul dintre acesti temerari ai vazduhului aterizeaza chiar in fata masinii mele. Din Clopotiva se poate ajunge la Parcul National Retezat trecand pe la barajul de la Gura Apelor. Acesta este cel mai mare baraj realizat din anrocamente si miez de argila din Europa. Dimensiunile barajului de la Gura Apelor intrec de trei ori dimensiunile piramidei lui Keops din Egipt (una din cele 7 minuni antice ale lumii). Lasam in dreapta drumul spre Retezat si ne continuam drumul nostru prin frumoasele sate hategane Brazi si Rau de Mori.  
 In satul Rau de Mori m-a uimit un bolovan urias care este un martor tacut al istoriei de milioane de ani a Tarii Hategului. Despre istoria geologica a acestei zone am mai scris in postarile anterioare de pe tudorphotoblog :
- "Lumea Disparuta de pe Valea Densus - judetul Hunedoara" = octombrie 2015,
- "Valea Dinozaurilor din Tara Hategului - judetul Hunedoara" = octombrie 2015. 

 Traversam satul Rau de Mori si ne indrepatam spre satul Suseni. In departare se vede deja Cetatea Colt. Aceasta a fost cladita in perioada medievala intr-o pozitie ce domina strategic Valea Rausorului si imprejurimile.

 La iesirea din satul Suseni ne intampina un indicator ce semnaleaza prezenta obiectivelor turistice pentru care am batut atata drum.Curtea nobiliara a Candestilor este intr-o stare de ruina avansata unde practic in scurt timp vestigiile vor fi praf si pulbere. Pentru a ajunge la Cetatea Colt se urca in stanga pe o poteca batatorita prin padure. Poteca urmeaza o vreme urma unui torent.

 Pornesti pe poteca spre varful Colt si dupa circa o ora de urcat esti langa cetatea aflata azi in ruina. Mai pot fi vazute donjonul masiv si zidurile de aparare grav afectate de trecere timpului.O parte din curtine s-au prabusit in prapastiile ce inconjoara fortificatiile. Intregul ansamblu arhitectonic al cetatii necesita urgent o consolidare de proportii altfel o degradare accelerata l-ar putea pune in pericol.

 Cetatea Colt a fost ridicata la inceputul secolului XIV pe un varf stancos numit Varful Coltului. De aici vine si denumirea cetatii. Amplasarea fortificatiei pe acest colt de stanca, la mare inaltime deasupra cursului de apa Rausor, face din Cetatea Colt cea mai puternica cetate cneziala din Transilvania la vremea respectiva.Cetatea a fost construita din piatra de catre familia cnezilor Candea din Tara Hategului si a avut un rol de refugiu sau aparare intr-o vreme in care conflictele dintre cnezii locali hategani erau frecvente.
Dupa aparitia pericolului otoman valoarea acestei fortificatii strategice devine si mai mare. Prima incursiune a trupelor otomane are loc in anul 1420,cand oastea voievodului Transilvaniei Nicolae Csaki este infranta de catre turci in zona Portilor de Fier ale Transilvaniei (azi intre satele Zeicani si Bucova). Atunci este distrusa Cetatea Orastie si pustiita zona de catre turci,care ajung pana aproape de Sibiu.
In vara anului 1442 membrii din familia cneziala Candea participa alaturi de Ioan de Hunedoara la victoria de la Poarta de Fier a Transilvaniei asupra marii ostiri otomane condusa de catre Sehabeddin,beylerbey-ul Rumeliei. Cneazul Ioan Candea si cei trei fii ai sai au luptat cu eroism si capata numele de "capitanii de la Rau de Mori", fiind recompensati cu administrarea vamii Zeicani si in 1447 cu mosia de la Santamaria-Orlea.Treptat familia Candea ajunge sa stapaneasca peste 30 de sate in Tara Hategului. In anul 1462 cnezii Candea devin stapanii turnului de la Subcetate. Pentru a putea accede la functii inalte cnezii Candea trec la catolicism la sfarsitul secolului XV si isi schimba numele in Kendeffy (maghiarizat - fiul lui Kende, fiul capeteniei ).Ultimele amenajari ale cetatii s-au facut in secolul XVII.   

 Un aspect care face si mai atractiva Cetatea Colt este prezenta acestor locuri in marea literatura, fiind sursa de inspiratie pentru binecunoscutul roman "Castelul din Carpati" scris de marele scriitor francez Jules Verne, publicat in anul 1892. L-am citit si eu cand eram elev,candva la sfarsitul secolului XX.

In apropierea soselei asfaltate spre Rausor se afla Schitul Colt,denumit de unii Manastirea Colt.

Biserica cneziala Colt a fost ctitorita de cnejii Colt la inceputul secolului XIV. De aici se vede o priveliste minunata cu piscul si Cetatea Colt.

Priveliste cu Cetatea si Schitul Colt.

Contrafort si Cetatea Colt.

Biserica si Cetatea Colt.

In anul 1782 familia Kendeffy si-a construit o noua resedinta in localitatea Santamaria-Orlea, langa orasul Hateg. Edificiul cunoscut sub numele de Castelul Kendeffy a fost construit in stil baroc si renovat in stil neo-gotic in secolul XIX. Actualmente este inchis, necesitand o renovare de proportii. A fost retrocedat urmasilor familiei dar acestia nu se grabesc sa-l salveze de la degradare.

Sa privim inca odata panorama Cetatii Colt,azi un adevarat cuib de vulturi asa cum pe vremuri era un salas al vitejilor luptatori din familia cnezilor Candea.Voi reveni cu o postare despre Biserica cneziala a Candestilor de la Schitul Colt, care merita si ea atentia noastra.

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.